ROMÂNIA. 100 DE MINUTE

Name: ROMÂNIA. 100 DE MINUTE
Start: 2024-09-22T19:00:00+03:00
Location: Filarmonica Brasov

Schedule

Sun Sep 22 2024 at 07:00 pm

UTC+03:00

Location

Filarmonica Brasov | Brasov, BV

„România. 100 de minute” recrează sonor atmosfera de la sfârșitul secolului XIX – începutul secolului ** și din preajma Marii Uniri. Proiectul aduce în fața publicului o călătorie sonoră prin România de acum 100 de ani și străbate repertorial întreaga România unită de la Nistru până aproape de Tisa și din Maramureș până la Dunăre.
Marea Unire avea să aducă împreună regiuni cu istorie diferită, dar în care românii reușiseră să își păstreze cultura și să-și creeze o identitate națională. Muzicile tradiționale ale românilor, deși cu particularițăți locale însemnate, prezintă trăsături fundamentale comune, fiind asemenea unei frumoase ramificații pornite dintr-un trunchi comun. Concertul dorește să evidențieze o „unitate în diversitate” a folclorului românesc.
Idealul românilor pentru Unire a urmat un traseu sinuos și lung. Pașoptiștii au înțeles de la început că idealul lor pentru unire are nevoie de o susținere culturală care să entuziasmeze și să dea curaj românilor în lupta lor. Și ce poate să înflăcăreze mai mult decât muzica? Prin urmare una dintre năzuințele lor a fost crearea unei muzici naționale, a unei muzicii ale cărei rădăcini să fie în lumea considerată pură a satului dar care să depășească granițele strict locale ale muzicii sătești și în care să se regăsească întreaga națiune română. Firește, se gândeau să creeze și o școală de muzică înaltă racordată la curentele din lumea Europei Occidentale dar era necesară și o muzică mai aproape de spiritul popular. Astfel, prin intermediul lăutarilor, au pus în circulație colecții întregi de hore naționale, compuse din inspirație populară dar așezate și pe notele de pian pentru a fi cântate de tinerii orășeni. Acest schimb, deloc nou, între muzicienii populari și clasele sociale pe care le deserveau, în cazul nostru burghezia patriotică, a creat un repertoriu și un stil muzical care se va numi muzica națională. Mai târziu, către finele veacului al XIX și începutul de veac **, expozițiile universale precum cele de la Paris sau Berlin vor face cunoscute aceste cântări prin intermediul tarafurilor trimise din țară să reprezinte România. Cu aceste ocazii lumea occidentală asculta pentru prima dată compoziții precum: Ciocârlia, Ceasul sau Hora de la Moara. Aceasta este și muzica care l-a inspirat pe marele George Enescu în compunerea rapsodiilor sale dar și în alte lucrări. Se poate spune că muzicile „României Mari”, cele din preajma anului 1918, și cele prezentate la expozițiile universale erau „maturarea” acestui proces de creare a unei muzici naționale.
Repertoriul spectacolelor ce alcătuiesc proiectul „România. 100 de minute” este alcătuit folosind culegeri vechi de folclor de la începtul sec. **, realizate între alții de Constantin Brăiloiu, Tiberiu Brediceanu, Béla Bartók, Dimitrie Vulpian. Grupul va prezenta pe scenă o uimitoare varietate de instrumente: fluiere de toate felurile (fluier obișnuit, fluier gemănat, fluier fără dop, caval), drâmbă, cimpoi (2 tipuri diferite), țiteră, dobă (violoncel popular percutat) în acompaniament de cobză, vioară, contră, contrabas, diverse instrumente tradiționale de percuție (dairea, tobă, tobă mare cu cinel). Desfășurarea artistică atinge câteva puncte esențiale ale culturii tradiționale române: doina și Miorița, dar vor fi prezentate și țâpuritura oșenească, balada lui Iancu Jianu, cântecul de pahar basarabean sau cântecul de dragoste. Programul aduce laolaltă muzici din toate provinciile istorice alăturate acum 100 de ani în Marea Unire, prin diferite zone etnografice reprezentative: Mărginimea Sibiului, Țara Vrancei, Ținutul Buzăului, Alba, Arad, Tulcea, Neamț, Muscel, Olt și Romanați, Suceava, Botoșani, Teleorman, Cluj, Strășeni, Edineț, Cahul (astăzi în Republica Moldova) dar chiar și din afara granițelor (muzicile românilor din Timok-Serbia și Transnistria).
Muzica este însoțită de explicații și povestiri realizate de Florin Iordan, cercetător la Muzeul Național al Țăranului Român, interpret și coordonator al grupului Trei parale.
Interpreții spectacolului sunt:
- Florin Iordan: fluier fără dop, fluier gemănat, caval, cimpoi, țiteră, cobză, braci
- Daniel Pop voce, fluier, tilincă, dairea, tobă cu cinel
- Mihai Balabaș vioară
- Beatrice Iordan: cobză, contrabas
- Mariana Hurjui-Său: voce
În program:
- Până când nu te iubeam
- Miorița
- Vară, vară primăvară
- Ce cați mândro pe Muscel
- Cântec și Sârbă de la Mavrodin
- Horă caval Chiser
- Zalină
- Leliță cârciumăreasă
- Dorul meu pe unde zboară
- Brâu bănățean
- Dodă, dodă
- Ardeleană și Pe picior
- Zicala după cimpoi
- Hațegane de la Jina
- Țarina de la Găina
- Tu mireasă, miresucă și De-nvârtit
- Zâcală din tilincă
- Bărbătesc și De-nvârtit
- Doina și Bătrâneasca de la Gura Putnei
- Când eram în vremea mea
- Hora boierească a lui Nemțeanu
- Două hore de la Săveni
- Ciobănaș cu oile
- Hai bărbate la băut și Colacul
- De mireasă vrâncenește
- Edes Gergelem
- Burduiul lui Darie
- Cântec turcesc de nuntă
- Geamparaua de la Dăeni
- Sârba lui Pompieru
- Hora Șapte scări
Grupul Trei Parale este unul unic în peisajul muzical românesc. Prin abordarea cât se poate de serioasă, etnomuzicologică, a unor muzici în bună parte uitate, sau transformate de-a lungul veacurilor în cu totul altceva, grupul reușește să se situeze într-o zonă care atrage un public variat, de la profesioniști, până la amatorii de curiozități cu o savoare exotică. Inițiatorul și liderul acestui proiect este Florin Iordan, cercetător la Muzeul Țăranului Român. El este acela care a oferit grupului traiectul pe care îl urmează și în prezent; această cale presupune o amănunțită cercetare a surselor scrise din epocă, a înregistrărilor audio de pe cilindri de ceară Edison sau a altor materiale, și chiar muncă de cercetare în teren, care reprezintă baza fiecărui concert marca Trei Parale.
Activitatea grupului este una bogată și diversă și include participări la festivaluri medievale de muzică veche sau teatru, atât în țară cât și în străinătate. De asemenea, artiștii au apărut și în numeroase emisiuni televizate și au contribuit la coloana sonoră a unor filme precum Povestea lui Bucur (regizor Aurelia Mihai, Germania, 2009), Chira Chiralina (regia Dan Pița, România, 2014) și Aferim! (regia Radu Jude, România, 2015).
Liderul grupului „Trei Parale” este etnomuzicologul Florin Iordan. Absolvent al Facultății de Sociologie de la Universitatea București, din anul 2003 este angajat al Muzeului Național al Țăranului Român din București unde s-a specializat în etnomuziclologie. A întreprins numeroase cercetări de teren, fiind interesat de chestiunii legate organologie, profesionalism muzical tradițional, revivalism, obiceiuri. A contribuit la elaborarea și publicarea ultimelor 18 CD-uri ale seriei de muzici tradiționale Ethnophonie publicată de Muzeul Național al Țăranului Român și Fundația Alexandru Tzigara-Samurcaș, serie distinsă cu premiile „Coup the coeur” al Academiei „Charles Cros” (2005) și The German Critics Award (2006) și la publicarea unui CD în Elveția. A susținut și publicat o serie de conferințe și comunicări în domeniul său de specializare – etnomuzicologie. A conceput și organizat singur sau în cooperare – concerte de muzici tradiționale (în România și Israel), festivaluri (prima ediție a Festivalului Național de Folclor. București 2006) și alte activități culturale. Experiența artistică și de cercetare a acestuia este una vastă: fondator și coordonator al grupului Trei parale (2003), interpret în cadrul acestui grup la diverse instrumente tradiţionale: fluiere tradiţionale româneşti, cimpoi, cobză, ţiteră, braci; cercetare cu privire la muzica veche românească (se. XVIII-XIX); publicarea CD-urilor Bazar (2008) şi Bazar II. Cântări din secolul al XIX-lea (2012), Ciobanul care și-a pierdut oile (2015); numeroase concerte la festivaluri de specialitate (Festivaluri medievale si de muzica veche) dar şi interviuri, participări la emisiuni tv. si radio; participarea la coloana sonoră a filmelor Aferim (2015) Și Chira Chiralina (2014), realizarea de ateliere de muzică tradiţională pentru copii: Şezătoare cu fluiere şi poveşti.
Organizator: 𝐀𝐬𝐨𝐜𝐢𝐚𝐭̦𝐢𝐚 𝐊𝐲𝐫𝐢𝐨𝐬
𝐏𝐫𝐨𝐢𝐞𝐜𝐭 𝐟𝐢𝐧𝐚𝐧𝐭̦𝐚𝐭 de 𝐂𝐨𝐧𝐬𝐢𝐥𝐢𝐮𝐥 𝐉𝐮𝐝𝐞𝐭̦𝐞𝐚𝐧 𝐁𝐫𝐚𝐬̦𝐨𝐯 și cofinanțat de 𝐏𝐫𝐢𝐦𝐚̆𝐫𝐢𝐚 𝐌𝐮𝐧𝐢𝐜𝐢𝐩𝐢𝐮𝐥𝐮𝐢 𝐁𝐫𝐚𝐬̧𝐨𝐯.
𝐒𝐩𝐨𝐧𝐬𝐨𝐫𝐢: Rinapack, Belvedere Events Center, Vobiscum Centru Educațional, Hanu Paprika.
𝐏𝐚𝐫𝐭𝐞𝐧𝐞𝐫 𝐩𝐫𝐢𝐧𝐜𝐢𝐩𝐚𝐥: @Mănăstirea "Sf. Ioan Botezătorul" Poiana Brașov.
𝐏𝐚𝐫𝐭𝐞𝐧𝐞𝐫𝐢: Bucharest Early Music Festival, Csíkszeredai Régizene Fesztivál, Institutul Polonez / Instytut Polski w Bukareszcie, RATBV SA, Transylvania Byzantine, Muzeul Judetean de Istorie Brasov, Bastionul Artiștilor.
𝐏𝐚𝐫𝐭𝐞𝐧𝐞𝐫𝐢 𝐦𝐞𝐝𝐢𝐚: România Actualităţi, Radio România Muzical, Radio România Brașov, Buna Ziua, Brasov, MyTex - Stiri Online Brasov, Radio Braşov, CINEMATRIX.ro, PRESShub, PedagoTeca.ro, InformaTeca, CasoTeca.ro.