Story, Balm & Candy

Name: Story, Balm & Candy
Start: 2026-02-26T18:00:00+02:00
Location: Mélange Café

Schedule

Thu, 26 Feb, 2026 at 06:00 pm

UTC+02:00

Location

Mélange Café | Bucharest, BU

GO ART PROJECTS x MELANGE CAFE
Story, Balm & Candy
Meaningful Rituals
Opening 26.02, 7 PM
26.02 – 31.03

Alicja Pruchniewicz, Natsuree Techawiriyataweesin, Lavinia Gherghina, Loya Kader Ozturkmen
Adriana Florea Băloiu, Mariea Petcu Chioibas, Raluca Ilaria Demetrescu, Anca Boeriu
Diana Boldeanu, Bianca Mann, Sabina Georgescu,
Suriwan Sutham, Smaranda Isar, Ioana Băltan, Anca Dragu Vintilă
Curator Adriana Florea Băloiu
Locația
Melange Cafe
Strada Oltarului, nr. 3, sector 3
Parteneri
Melange Cafe, Prime Road Media, Iconic Wood, Domeniile Sâmburești, Aqua Carpatica, Uriage, Apivita, Plumeria Art, Arta de a fi femeie
“Story, Balm & Candy” pornește de la gesturi mici, apropiate de corp și de viața de zi cu zi, pentru a deschide o reflecție asupra modului în care grija, plăcerea și reparația sunt trăite și gestionate în contemporaneitate. Expoziția aduce în prim-plan ritualuri cotidiene care par intime, dar care funcționează ca structuri prin care subiectivitatea se organizează și se menține într-un context marcat de presiune și epuizare.
Povestea apare aici ca un spațiu al visării și al proiecției interioare, ca promisiune a unui câmp afectiv protector construit din narațiuni și imagini recurente. Ea oferă un cadru în care experiența poate fi suspendată sau îmblânzită, un adăpost imaginar care face lumea locuibilă.
În același timp, această zonă de protecție nu este neutră. Povestea structurează modul în care experiența este înțeleasă și transmisă, stabilind repere afective și simbolice care se instalează prin continuitate și reluare. Fără a se impune explicit, ea modelează parametrii vieții cotidiene și rămâne un spațiu ambivalent, în care protecția și reglarea coexistă. Între visare și organizare, povestea funcționează ca un mecanism de orientare sensibilă.
Balm-ul este abordat ca tehnologie de îngrijire nu doar emoțională ci și politică. El nu promite vindecare, ci susținere și continuitate. Prin gesturi repetitive și timp acordat, îngrijirea devine o practică necesară, o formă de muncă invizibilă care menține corpul funcțional și relațiile active într-un context solicitant.
Candy-ul introduce dimensiunea plăcerii ca economie a dorinței, a consumului și formă de sedare. Dulcele funcționează ca recompensă și consolare, dar și ca mecanism de reglare a stării interioare. Plăcerea apare astfel ca necesitate ambivalentă, integrată într-o logică de adaptare și consum.
În arta contemporană există deja o tradiție solidă în care „dulcele” sau comestibilul funcționează ca instrument critic. Cazul canonic al lui Felix Gonzalez-Torres, cu lucrările din bomboane luate de public, deschide discuții despre pierdere, intimitate, economie și responsabilitate colectivă. Un alt reper foarte cunoscut este Kara Walker cu A Subtlety, unde zahărul devine material al istoriei muncii, al violenței și al colonialismului.
Zona balm-ului și a îngrijirii apare frecvent în discursuri curatoriale contemporane, adesea legate de wellness, reziliență și reparație culturală. În acest context, îngrijirea este tratată ca practică socială și politică. În Story, Balm and Candy, balm-ul nu este despre confort, ci despre necesitate, funcționând ca mecanism de supraviețuire.
Prin reunirea acestor registre, expoziția propune ritualurile cotidiene ca spații de negociere între grijă și epuizare, plăcere și disciplină, intimitate și normă socială. Gesturile mici sunt privite în ambivalența lor, ca strategii de susținere care pot funcționa simultan ca forme de rezistență și ca moduri de adaptare la presiunile vieții contemporane.
Adriana Florea Băloiu

English//
“Story, Balm & Candy” begins with small gestures close to the body and to everyday life opening a reflection on how care pleasure and repair are experienced and managed in contemporary conditions. The exhibition brings forward daily rituals that appear intimate yet function as structures through which subjectivity is organized and sustained within a context shaped by pressure and exhaustion.
Story unfolds as a space of dreaming and inner projection as a promise of a protective affective field built from recurring narratives and images. It offers a framework in which experience can be suspended or softened an imaginary shelter that renders the world inhabitable.
At the same time this zone of protection is not neutral. Story structures how experience is understood and transmitted establishing affective and symbolic coordinates that take shape through continuity and repetition. Without imposing itself explicitly, it shapes the parameters of everyday life and remains an ambivalent space where protection and regulation coexist. Between dreaming and structuring, story functions as a mechanism of sensitive orientation.
Balm is approached as a technology of care not only emotional but also political. It does not promise healing but support and continuity. Through repetitive gestures and time given care becomes a necessary practice a form of invisible labor that keeps the body functional and relationships active within a demanding environment.
Candy introduces pleasure as an economy of desire consumption and a form of sedation. Sweetness functions as reward and consolation but also as a mechanism for regulating inner states. Pleasure thus appears as an ambivalent necessity embedded within logics of adaptation and consumption.
Within contemporary art there is already a solid tradition in which sweetness or the edible operates as a critical instrument. The canonical case of Felix Gonzalez-Torres whose candy works are taken by the public opens discussions around loss intimacy economy and collective responsibility. Another widely known reference is Kara Walker’s A Subtlety where sugar becomes material for histories of labor violence and colonialism.
The realm of balm and care appears frequently in contemporary curatorial discourse often connected to wellness resilience and cultural repair. In these contexts care is understood as a social and political practice. In Story, Balm and Candy balm is not about comfort but about necessity functioning as a mechanism of survival.
By bringing these registers together the exhibition proposes everyday rituals as spaces of negotiation between care and exhaustion pleasure and discipline intimacy and social norm. Small gestures are approached in their ambivalence as strategies of support that can operate simultaneously as forms of resistance and as modes of adaptation to the pressures of contemporary life.
Adriana Florea Băloiu