Octavian Cosman. Porțile veșniciei

Name: Octavian Cosman. Porțile veșniciei
Start: 2025-09-10T18:00:00+03:00
End: 2025-09-10T19:00:00+03:00
Location: Muzeul de Arta Cluj-Napoca

Schedule

Wed Sep 10 2025 at 06:00 pm to 07:00 pm

UTC+03:00

Location

Muzeul de Arta Cluj-Napoca | Cluj-napoca, CJ

Muzeul de Artă Cluj-Napoca, instituție publică de interes județean, care funcționează sub autoritatea Consiliului Județean Cluj, organizează, în perioada 10 septembrie-5 octombrie 2025, expoziția retrospectivă Porțile veșniciei a artistului Octavian Cosman. Deschiderea oficială va avea loc miercuri, 10 septembrie 2025, de la ora 18.00, în prezența prof. univ. dr. Lucian Nastasă-Kovács, managerul Muzeului de Artă Cluj-Napoca, acad. prof. univ. dr. Ion Pop și dr. Dan Breaz, în calitate de curator al expoziției. Cu ocazia vernisajului, va fi lansat și catalogul expoziției Porțile veșniciei.
Expoziția retrospectivă a maestrului Octavian Cosman, prilejuită și de sărbătorirea vârstei de 85 de ani a artistului, revelează o creație copleșitoare prin valoare, coerență și extindere, dezvăluind, la un nivel estetic profund, atașamentul acestuia față de rafinata filtrare modernistă a valorilor tradiției în pictură. Expoziția retrospectivă Porțile veșniciei, a maestrului Octavian Cosman, va pune în valoare preponderent pictura, dar va etala și secțiuni relevante ale preocupărilor sale pentru sculptură și grafică.
Parcursul expozițional cuprinde lucrări provenind, în majoritatea lor, din colecția artistului sau din colecții particulare, dar include și 6 lucrări din colecția Muzeului de Artă Cluj-Napoca. Între acestea din urmă, remarcăm Poarta semințelor, Martiriu „1907”, În umbra crucii și Icar căzut, în care descoperim o excelentă cunoaștere, prin instrumentele artei, a legăturii profunde dintre fascinația pentru tradiție și consolidarea valorilor artistice moderniste, relevând, ca atare, un radicalism pictural moderat, subtil racordat la estetismul modernității autohtone.
În condițiile imperativelor politice care au impus formula realismului socialist, iar ulterior formula unui modernism cuminte, Octavian Cosman a simțit nevoia de disociere față de orice curent artistic tutelar, care să prescrie opțiuni estetice rigide. Prin urmare, artistul a intuit în zestrea de simboluri originare o cale de ieșire din limitele gândirii totalitare. În egală măsură, însă, el și-a dezvoltat mijloacele de exprimare vizuală, în vederea păstrării sensului unui mesaj universal al artei sale, inteligibil în sensul tradiției vizuale autohtone, dar nereductibil la aceasta, deoarece lucrările lui Octavian Cosman pun în discuție tradiția, fără a deveni însă tradiționaliste. Octavian Cosman a realizat seria Acvariilor la finalul anilor ’60, reflectând nu numai la constrângerile condiției de artist în anii realismului socialist, ci și la neajunsurile care le-au urmat. Este evident astfel că, atât în seria Acvariilor, cât și în următoarele sale cicluri, Octavian Cosman nu alege nici exclusiv recuperarea datelor obiective ale realității, nici exclusiv stilizările moderniste ale materiei. Așa încât, din interacțiunea celor două domenii, va lua naștere în creația artistului o lume parabolică, cu o morală exprimată alegoric, ca, de exemplu, în ceea ce privește imobilismul personajelor captive în acvarii invizibile, dar reale. Aceste personaje, aparent fără „bunuri” personale, trăiesc într-o lume lipsită de libertate, care, în absența naturaleței interacțiunilor umane, este incapabilă să le confere locuitorilor săi atribute identitare.
Observam anterior că artistul își ia libertatea de a recurge alternativ – sau, adesea, chiar în tandem – la utilizarea detaliilor relevante, uneori, iar alteori, la o liberă stilizare a acestora, potrivit unei logici artistice mai radicale, de sorginte modernistă. Nu este, însă, mai puțin adevărat că, pe parcursul realizării unor cicluri ulterioare Acvariilor, precum Semințe, Icar, Apocalipsa, Exod, Soare dublu, Orașe de nisip, asistăm la o tot mai liberă integrare a personajelor umane în undele materiei picturale, ceea ce accentuează expresivitatea suprafețelor.
Printre temeiurile fundamentale ale operei maestrului Octavian Cosman, se numără și spiritualizarea materiei. Toate versiunile de Icar, sorii dubli, diferite simboluri religioase, inclusiv sculpturile, își găsesc o solidă origine în aspirațiile artei autohtone referitoare la modul în care ar trebui să se exprime semnul vizual, pentru a-și face simțită ca mereu proprie și nepervertită apartenența la matca identitară a spațiului românesc, dar și la o bogată zestre culturală, cu rădăcini profunde în istoria artei, filosofie și în literatură. Nu întâmplător, în ciclurile creației sale, trecerea de la o natură-scenografie la o natură spiritualizată prin asimilare intelectivă se dovedește un proces de o rară subtilitate și este comunicat ca atare prin formule picturale de o acută sublimare evocativă și semnificative reverberații culturale universale.
Expoziția rămâne deschisă publicului spre vizitare până în data de 5 octombrie 2025, de miercuri până duminică inclusiv, în intervalul orar 10:00-17:00.