CONFERINȚA NAȚIONALĂ DE DREPTUL INTELIGENȚEI ARTIFICIALE – EDIȚIA A II-A

Universitatea Ecologică din București, Grupul editorial Universul Juridic, Universitatea Națională de Știință și Tehnologie Politehnica București cu sprijinul Ministerului Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului, al Uniunii Naționale a Barourilor din România și al Institutului Naţional pentru Pregătirea şi Perfecţionarea Avocaţilor, organizează cea de a doua ediție a Conferinței Naționale de Dreptul Inteligenței Artificiale, cu tema ”Receptarea dreptului european al inteligenței artificiale în dreptul român. Spre o lege națională privind IA?”.
Evenimentul va avea loc în data de 30 septembrie 2026, ora 9.30, în Aula Magna a Universității Ecologice din București (Casa Ecologiei) – Bd. Doina Cornea nr.1G, Sector 6, fiind promovat pe toate canalele online ale Universul Juridic și transmis LIVE, în parametri tehnici profesionali, pe întreaga sa durată, pe portalul www.univesuljuridic.ro.
Domeniu multidisciplinar, în plină expansiune, cuprinzând ansamblul regulilor juridice naționale și internaționale care reglementează conceperea (proiectarea), antrenamentul, implementarea și utilizarea sistemelor de inteligență artificială, Dreptul AI se afirmă precum o nouă ramură de drept și inedită disciplină juridică a prezentului, dar mai ales a viitorului.
Promovat cu precădere la nivel continental, prin regulamentul (UE) 2024/1689 din 13 iunie 2024 de stabilire a unor norme armonizate privind inteligența artificială (AI Act, RIA) și, respectiv, Convenția-cadru a Consiliului Europei privind inteligența artificială și drepturile omului, democrația și statul de drept, din 17 mai 2024, două reglementări complementare și interdependente, noul drept ridică probleme specifice de preluare, adaptare și dezvoltare la nivel național.
Receptarea sa operează, în principal, prin integrarea AI Act în cadrul dreptului intern, direct aplicabil, completat prin mecanisme naționale (structuri de control, spații de încercări reglementare) și alte măsuri (normative și instituționale) de aplicare a sa cât mai deplină. În acest sens, în unele state membre, precum Italia, s-au adoptat legi generale-cadru în materie, menite să particularizeze și să dezvolte adecvat principiile generale (transparență, nediscriminare, responsabilitate), să reglementeze impactul asupra drepturilor umane, regimul specific de control, răspunderea civilă în materie, pârghii de actualizare și adoptare a sa.
Adaptarea cadrului juridic român la exigențele modelului juridic european privind AI ridică, la rândul său, multiple provocări teoretice și probleme concrete. Există multe întrebări tulburătoare, care își caută răspunsuri urgente:
E suficientă reglementarea europeană? Ce măsuri suplimentare reglementare și instituționale presupune receptarea deplină a modelului european? Ce noi mize teoretico-conceptuale?
E nevoie de o lege națională în materie? Care sunt concluziile tentativelor de reglementare de până acum?
E pregătită România să recepteze dreptul european al IA și să-și construiască propria legislație în materie? Care sunt problemele juridico-instituționale specifice? Spre un drept român al IA?