Lansare carte: Idealul locuirii bucureștene. Ediție adăugită și revizuită.
Advertisement
Joi, pe 29 octombrie, ora 18.30, lansăm la MȚR o nouă ediție adăugită și revizuită a cărții Idealul locuirii bucureștene, cercetarea noastră dedicată Societății de Locuințe Ieftine din București. Este o ediție la care am lucrat constant din 2019, adăugând documente noi de arhivă și articole din presa vremii. Raportându-se critic la politica de locuire, studiul aduce în prim-plan valoarea arhitecturală a parcelărilor de locuințe-tip, regimul actual de protecție, dar și rezultatele limitate cantitativ ale politicii de locuire din perioada interbelică. Mai mult, studiul vine în sprijinul locuitorilor și arhitecților implicați în renovarea diverselor locuințe din parcelări, publicând planuri originale și detaliile ale sistemelor constructive.
Ce am adus nou în această ediție?
Am lucrat în acești ani cu numeroși locuitori care au subliniat faptul că documente importante despre propria casă nu se găsesc în spațiul public, prin urmare, am descoperit și publicat o parte din ele, pentru a clarifica regimul autorizațiilor de construire în perioada 1912-1921.
Am consultat peste 600 de articole de presă. Acestea schițează un cadru sumbru al politicii de locuire condusă de Societatea de Locuințe Ieftine, caracterizat printr-o perpetuă amânare a unor decizii radicale de construire, accentuat de cutremurul din 1940 și bombardamentele din 1944. Cu un fond locativ de calitate slabă, cu intervenții limitate ale Societății și repercusiunile războiului, Bucureștiul anilor 1945-1948 s-a confruntat cu o criză nemaiîntâlnită de locuințe, iar bucureștenii și-au îndreptat atenția spre discursul noului regim comunist care promitea o ameliorare a efectelor acestei crize.
În al treilea rând, am investigat cu mai mare atenție imobilele ridicate de Societate la inițiativă particulară sau publică. Locuințe individuale sau colective, spitale, grădinițe și școli au fost construite cu arhitecții și muncitorii Societății. Am enumerat și analizat peste 30 de astfel de imobile.
Care este situația politicii de locuire și a parcelărilor, în prezent? Care este lecția pe care o deducem din experiența Societății de Locuințe Ieftine? Ce a rămas în urma ei și cum ne raportăm în prezent la politica de locuire, dar și la statutul acestor parcelări de locuințe-tip din punct de vedere patrimonial?
Invitații editurii Studio Zona, conf. univ. Bogdan Suditu (Facultatea de Geografie, Universitatea București și președintele Comisiei Tehnice de Urbanism și Amenajarea Teritoriului) și conf. univ. Florentina Nițu (Facultatea de Istorie, Universitatea București, coordonatoarea programului de master Istorie, Resurse Culturale și Patrimoniu în Societatea Contemporană), împreună cu autorul, istoricul Andrei Răzvan Voinea, vor căuta răspunsurile acestor întrebări.
Cartea a apărut cu sprijinul @Ordinul Arhitecților din România prin Timbrul de Arhitectură și al Băncii de Investiții și Dezvoltare, prin programul "Identitate pentru Viitor".
Ce am adus nou în această ediție?
Am lucrat în acești ani cu numeroși locuitori care au subliniat faptul că documente importante despre propria casă nu se găsesc în spațiul public, prin urmare, am descoperit și publicat o parte din ele, pentru a clarifica regimul autorizațiilor de construire în perioada 1912-1921.
Am consultat peste 600 de articole de presă. Acestea schițează un cadru sumbru al politicii de locuire condusă de Societatea de Locuințe Ieftine, caracterizat printr-o perpetuă amânare a unor decizii radicale de construire, accentuat de cutremurul din 1940 și bombardamentele din 1944. Cu un fond locativ de calitate slabă, cu intervenții limitate ale Societății și repercusiunile războiului, Bucureștiul anilor 1945-1948 s-a confruntat cu o criză nemaiîntâlnită de locuințe, iar bucureștenii și-au îndreptat atenția spre discursul noului regim comunist care promitea o ameliorare a efectelor acestei crize.
În al treilea rând, am investigat cu mai mare atenție imobilele ridicate de Societate la inițiativă particulară sau publică. Locuințe individuale sau colective, spitale, grădinițe și școli au fost construite cu arhitecții și muncitorii Societății. Am enumerat și analizat peste 30 de astfel de imobile.
Care este situația politicii de locuire și a parcelărilor, în prezent? Care este lecția pe care o deducem din experiența Societății de Locuințe Ieftine? Ce a rămas în urma ei și cum ne raportăm în prezent la politica de locuire, dar și la statutul acestor parcelări de locuințe-tip din punct de vedere patrimonial?
Invitații editurii Studio Zona, conf. univ. Bogdan Suditu (Facultatea de Geografie, Universitatea București și președintele Comisiei Tehnice de Urbanism și Amenajarea Teritoriului) și conf. univ. Florentina Nițu (Facultatea de Istorie, Universitatea București, coordonatoarea programului de master Istorie, Resurse Culturale și Patrimoniu în Societatea Contemporană), împreună cu autorul, istoricul Andrei Răzvan Voinea, vor căuta răspunsurile acestor întrebări.
Cartea a apărut cu sprijinul @Ordinul Arhitecților din România prin Timbrul de Arhitectură și al Băncii de Investiții și Dezvoltare, prin programul "Identitate pentru Viitor".
Advertisement
Where is it happening?
Muzeul Național al Țăranului Român, Muzeul Taranului Roman, Șoseaua Pavel D. Kiseleff, București, România, Bucharest, Romania
Event Location & Nearby Stays:
Know what’s Happening Next — before everyone else does.
Host or PublisherStudio ZONA










