EVENIMENT: Poveştile cafenelelor din Bucureştiul La Belle Époque

Vă invităm luni, 17 august, de la ora 19:00, la o nouă conferinţă susţinută de Alina Pavelescu, istoric, arhivistă, scriitoare şi traducătoare, în cadrul căreia vom descoperi rolul cafenelelor bucureştene din perioada La Belle Époque ca spaţii ale socializării, modernizării şi vieţii culturale. Evenimentul va avea loc în superbul Palat Cesianu-Racoviţă, o clădire cu o istorie fascinantă redată astăzi unei funcţii nobile: aceea de a adăposti opere de artă şi o activitate dedicată dezvoltării pieţei româneşti de artă, şi anume Galeria Artmark.
„La sosirea mea în ţară, scria regina Elisabeta în 1894, nicio doamnă nu punea piciorul în stradă. Era neplăcut, chiar imposibil, fiind noroi peste tot…Astăzi, ele merg toate pe trotuare mărginite de magazine şi cafenele, unde pot comanda căpşuni şi îngheţată, aşezate la mese, imitând astfel moda pariziană.”
Doar din aceste câteva cuvinte ne putem da seama în ce mod cafeneaua este, în România sfârşitului de secol XIX, atât un vector, cât şi o oglindă a modernizării. Desigur, nu doar dulciuri se consumau la cafenea. De la şerbet la îngheţată, de la narghilea la ţigara de foi, de la baclavale la prăjiturile cu frişcă, de la kahvesi-ul sorbit din filigean la cafeaua însoţită de alcooluri fine şi băută din ceşcuţe de porţelan, de la cafeneaua turcului Hamie (prima cafenea păstrată în poveştile despre Bucureşti, datând de pe la 1667) la cafenelele Kübler şi Capşa, o întreagă istorie a societăţii româneşti se scrie prin prisma modificării obiceiurilor de loisir şi socializare.
În conferinţa noastră, vom discuta despre cafenea ca despre un model de socializare, aflat, în La Belle Époque, în plin proces de schimbare şi de democratizare. Femei şi bărbaţi, bogaţi şi săraci, toţi românii îşi îngăduie acum un moment de linişte, de relaxare, de petrecere plăcută cu prietenii. Parizian, italian, vienez, berlinez, modelul cafenelei bucureştene se arată proteic, dinamic, plin de vitalitatea ce caracterizează întreaga viaţă a Bucureştiului acestei epoci.
Kübler, Giovanni, Fialkowski, Capşa, Otetelişanu, Nestor, Café de la Paix sunt locurile care îi ademenesc şi îi adună pe bucureşteni de acasă, de la slujbă sau din plimbările pe Calea Victoriei, principala arteră mondenă a oraşului, în preajma căreia gravitează întreaga viaţă, de zi şi de noapte, a „lumii bune” bucureştene.
Ce se mănâncă, ce se bea, ce se discută, care sunt vedetele momentului şi anecdotele vehiculate despre ele – născute, cel mai adesea, din întâmplări petrecute tot la cafenea – ce rol au cafenelele în impulsionarea vieţii artistice şi culturale a oraşului, cum funcţionează concurenţa comercială dintre ele şi, de asemenea, cum se reflectă în această concurenţă tensiunile dintre Orient şi Occident, tradiţie şi modernitate, conservatorism şi reformism, cum arată politica la cafenea şi cum reuşesc discuţiile de cafenea să schimbe uneori faţa lumii – acestea sunt temele pe care le vom aborda în prelegerea noastră. Nu vor lipsi, desigur, nici detaliile de modă, căci, la cafenea, lumea nu vine doar ca să discute, ci şi ca să vadă şi să „se vadă”.