Dâmbovița la Plătărești și Pițigaia
Schedule
Sun Jan 19 2025 at 08:30 am to 04:00 pm
UTC+02:00Location
Gara Titan Sud | Bucharest, BU
Advertisement
Continuăm seria drumețiilor apropiate de București și reluăm o altă tradiție a noastră, excursia completă cu ruine de biserici, care atinge cătunul izolat Pițigaia de pe terasa înaltă a Dâmboviței, un spațiu care se încăpățânează să rămână pe locul lui, în ciuda celor mai ciudate decizii luate de autoritățile care au izolat pe bună știință localitatea, de-a lungul secolelor de existență.Deplasarea se face cu trenurile operatorului Transferoviar Călători (TFC) cu plecare din și sosire în stația TITAN SUD, în imediata apropiere a stației de metrou REPUBLICA. Lungimea drumeției: 12 kilometri, clasa A1.
Acesta este un eveniment care nu necesită înscrieri sau confirmări de participare. Excursia face obiectul campaniei Geoarhiva Local: https://geoarhiva.com/2024/11/07/campania-geoarhiva-local-2024-2025/
Ne vedem duminică, 19 ianuarie 2025, direct în trenul R 10275 cu plecare din stația TITAN SUD la 08:57 și sosire la stația PLĂTĂREȘTI la 09:32. Biletul costă 6 lei și se poate lua online, de la casa de bilete a gării, precum și de la șeful de tren.
Pornim de la halta Plătăreștilor (toponim disputat al localității) spre Mănăstirea omonimă fortificată de pe malul Dâmboviței, ctitorie a domnului Matei Basarab și a soției sale, Elina, parte dintr-un sistem defensiv aflat la sud de București. Cu un istoric foarte zbuciumat, ansamblul a servit de-a lungul secolelor ca închisoare pentru femei și spital de psihiatrie, astăzi biserica Sfântul Mercurie fiind complet restaurată.
Plecăm apoi, prin câmp, spre Pițigaia, traversând la început puntea de lemn peste Dâmbovița canalizată. În apropiere de Pițigaia, un sat care mai numără astăzi circa 18 gospodării (conform imagine satelitară), se mai regăsesc astăzi câteva sate mai mari: Poșta (4 km, drum auto modern, stație de autobuz), Fundeni-Frunzănești (5 km, drum auto modern, haltă feroviară), Plătărești (3 km, drum de picior în absența unui pod auto, haltă feroviară). Niciuna dintre localitățile amintite nu are vreo legătură administrativă cu Pițigaia, pentru că mica localitate face parte din comuna… Frumușani, primăria aflându-se la nu mai puțin de 10 kilometri distanță (pe drum neasfaltat), deci mai mult decât dublu față de celelalte localități. Curenta arondare la Frumușani datează din perioada interbelică și probabil are legătură cu „obstacolul” natural reprezentat de râul Dâmbovița.
Tot aici, la margine de Pițigaia, întâlnim ruina bisericii Sfântul Nicolae, aflată pe un promontoriu al terasei Dâmboviței, ridicată strategic în așa fel încât să fie aproape înconjurată de brațele secundare care astăzi reprezintă canale de irigații. Cel mai probabil este de-o vârstă cu Plătăreștii, dar nici sătenii nu-i mai cunosc istoria. Spațiul din jur este utilizat ca cimitir al satului.
De la ruină, urmăm îndeaproape contactul dintre terasă și luncă, admirând din loc în loc „capodoperele” populației de șacali care a ajuns aici în ultimii ani, animale care și-au făcut vizuine pe versant. Curând ajungem la șoseaua nouă dintre Poșta și Fundeni (Frunzănești) și intrăm în această din urmă localitate. Toponimul gării - Frunzănești - este singurul care mai amintește de cele două comune, Fundeni-Gherasi și Frunzinești, a doua dintre acestea având odinioară în componență și cătunul Pițigaia. Reorganizările teritoriale au condus la comasarea lor. Pentru început, trecem pe lângă haltă, pentru că nu am terminat traseul.
Suntem la confluența dintre râurile Pasărea și Dâmbovița. Pe malul drept al Văii Pasărea (sistematizată în salbă de lacuri) se înalță cele trei biserici - monument istoric ale Fundenilor: Sfântul Andrei (din ansamblul Dudescu, 1732), Sfântul Ioan Botezătorul (1901) și Adormirea Maicii Domnului (1840), ultimele două fiind ridicate de către familia de boieri industriași de origine greacă Gerrasy (nume românizat mai apoi: Gherase). Cea mai nordică dintre biserici se află în stare de ruină, la câțiva metri fiind și cavoul profanat al familiei care deținea aici o vastă moșie în secolele XIX-**. Traseul nostru include cele două ctitorii.
Ne întoarcem pe ulițele Fundenilor până la Halta Frunzănești pentru a lua trenul R 10284 cu plecare la 15:26 și sosire la Titan Sud la 15:57. Dacă îl ratăm pe acesta, deși este puțin probabil, avem tren ora următoare. Biletul se ia de la șeful de tren (6 lei).
Tariful de participare este de 25 de lei de persoană și se achită la întâlnire, în numerar. Tariful de 25 de lei include efortul deplasării și ghidajul pentru cele menționate. Cine are abonamentul Geoarhiva Local nu trebuie să achite tariful. Nu trebuie să vă înscrieți la acest program, nici să confirmați prezența. Atenție! Se ține indiferent de condițiile meteo! Vă rog să vă echipați corespunzător prognozei pentru ziua excursiei.
Vă mulțumesc frumos și abia aștept să călătorim împreună!
Inițiator și ghid: Andrei Ionel Bergheș
Site oficial: https://geoarhiva.com/
E-mail: [email protected]
Facebook (profil oficial, public): https://www.facebook.com/andrei.ionel.geografie/
Grup Facebook (public): https://www.facebook.com/groups/440001466759119
Instagram: https://www.instagram.com/andrei.ionel.geografie/
Excursie lansată în data de 24.12.2024.
Advertisement
Where is it happening?
Gara Titan Sud, Bucharest, RomaniaEvent Location & Nearby Stays:
