"Fă-mă, Doamne, subțire și înaltă" - Retracing Bartok

Name: "Fă-mă, Doamne, subțire și înaltă" - Retracing Bartok
Start: 2025-11-07T18:00:00+02:00
Location: str Bolintineanu 1 (cladirea ELBA)

Schedule

Fri, 07 Nov, 2025 at 06:00 pm

UTC+02:00

Location

str Bolintineanu 1 (cladirea ELBA) | Timisoara, TM

Expoziția „𝑭𝒂̆-𝒎𝒂̆, 𝑫𝒐𝒂𝒎𝒏𝒆, 𝑺𝒖𝒃𝒕̦𝒊𝒓𝒆 𝒔̦𝒊 𝑰̂𝒏𝒂𝒍𝒕𝒂̆” aduce în prim-plan reinterpretarea în cheie contemporană a colecției de folclor transilvănean culeasă de Béla Bartók acum mai bine de 100 de ani.
Deschidere expozitie: 7 nov 2025 | 18:00
📍 It - a space for it (cladirea Elba) zona Iosefin
Pogram de vizitare: 7 - 15 nov 2025
M-V 16:00 - 20:00 | S - D 14:00 - 20:00

„𝐸𝑠𝑡𝑒 𝑝𝑜𝑠𝑖𝑏𝑖𝑙 𝑐𝑎 𝑔𝑒𝑛𝑒𝑟𝑎𝑡̦𝑖𝑖𝑙𝑒 𝑣𝑖𝑖𝑡𝑜𝑎𝑟𝑒 𝑠𝑎̆ 𝑑𝑒𝑠𝑐𝑜𝑝𝑒𝑟𝑒 𝑠̦𝑖 𝑠𝑎̆ 𝑖̂𝑛𝑐𝑜𝑟𝑝𝑜𝑟𝑒𝑧𝑒 𝑖̂𝑛 𝑎𝑟𝑡𝑎 𝑙𝑜𝑟 𝑚𝑢𝑧𝑖𝑐𝑎𝑙𝑎̆ 𝑝𝑟𝑜𝑝𝑟𝑖𝑒𝑡𝑎̆𝑡̦𝑖 𝑎𝑙𝑒 𝑚𝑢𝑧𝑖𝑐𝑖𝑖 𝑡̦𝑎̆𝑟𝑎̆𝑛𝑒𝑠̦𝑡𝑖 𝑐𝑎𝑟𝑒 𝑛𝑜𝑢𝑎̆ 𝑛𝑒-𝑎𝑢 𝑠𝑐𝑎̆𝑝𝑎𝑡 𝑐𝑢 𝑡𝑜𝑡𝑢𝑙.” - 𝐵𝑒́𝑙𝑎 𝐵𝑎𝑟𝑡𝑜́𝑘, 1921
"Există o legătură profundă între muzica țărănească și jazz. Aceasta a apărut încă de la început și are legătură cu o trăsătură umană fundamentală – improvizația. Noi, oamenii, ne adaptăm, improvizăm ca mod de a supraviețui, de a exista. Dar există ceva atât de misterios în modul în care țăranii, sau muzicienii de jazz abordează muzica. O libertate profundă, o conecție viscerală cu actul creației, ceva care scapă cu totul raționalizării muzicii notate.
Compozitorul maghiar Béla Bartók a iubit muzica țărănească din Transilvania și, între 1909 și 1917, cu mult înainte ca disciplina etnomuzicologiei să aibă un nume, a înregistrat pe cilindri de ceară Edison peste 3.500 de cântece populare (și astăzi cea mai mare colecție transilvăneană realizată de o singură persoană). El a numit finalizarea cercetării sale asupra muzicii populare transilvănene „scopul vieții mele”, lucrând la ea până în ultimele luni de viață la New York. Cântecele țăranilor din Transilvania îl vor schimba pe el și muzica lui pentru totdeauna.
Un secol mai târziu, ele ne vor schimba și pe noi în feluri pe care nu le-am anticipat niciodată.
Începând din 2018, împreună cu vechiul meu colaborator, violistul american Mat Maneri, în parteneriat cu Alin Rotariu și Jazz Updates în Timișoara – cu invitați speciali în fiecare an – am explorat colecția de folclor a lui Bartók printr-o serie de rezidențe și comisionări, concerte și înregistrări, turnee și lansări de albume. Sub egida proiectului Retracing Bartók, am invitat muzicieni de renume mondial, precum legendarul saxofonist britanic John Surman, basistul american Brad Jones, bateristul afro-american Gerald Cleaver, virtuozul italian al clarinetului bas Marco Colonna, alături de ansamblul de cameră Atem din Timișoara, muzicienii de electronică Silent Strike, Machunochi Bento și unii dintre cei mai reprezentativi tineri compozitori contemporani români, pentru a participa împreună la o reflecție artistică asupra transformării folclorului în cultura contemporană. Proiectul Retracing Bartók a început în toamna anului 2018 la Timișoara , a trecut prin pandemie (la fel cum Bartók a trecut el însuși prin pandemia Febrei Spaniole) și continua și astăzi.
Ceea ce ne-a impresionat încă de la prima rezidență din 2018 la Timișoara, împreună cu John Surman, a fost o conexiune magică pe care am simțit-o toți trei în timp ce lucram la aceste cântece arhaice – era ca și cum aceste melodii vechi de secole conțineau un cod secret în ele, iar când codul a fost dezvăluit, ne-a transformat complet. Iar odată ce am început să explorăm în turnee dansurile, colindele, horele și doinele în anii următori, s-au deschis noi perspective, au apărut noi forme, temele și rolurile instrumentale se schimbau liber amestecandu-se cu alte tradiții folclorice din întreaga lume – africane, indiene, japoneze, coreene - toate trecute prin filtrul improvizației și al vernacularul jazzului. În fapt cu fiecare concert avea loc, preluand din citatul lui Bartok, „nașterea unui nou spirit muzical”.
Muzica reprezintă întotdeauna mai mult decât o simplă melodie. Muzica folclorică, arta populară sunt un recipient al unei culturi comunitare. Și chiar și după o sută de ani, la mult timp după ce țăranii au cântat pentru Bartók într-un fonograf Edison, noi putem participa la această cultură, la frumusețea și misterul ei. Improvizațiile noastre de astăzi includ istoria și experiențele noastre personale, iar prin publicul în fața căruia cântăm, includ și istoria noastră colectivă.
Odată ce auzi inflexiunile pline de bucurie sau de durere ale cântăreților și instrumentelor și înțelegi versurile – precum în această melodie uimitoare culeasă de Bartók în 1913 „Fă-mă, Doamne ce mă face / Fă-mă, Doamne, ce mă face / Fă-mă subțire și înaltă” – îți dai seama că ele reflectă, în fapt, umanitatea noastră comună, prin timp și spațiu – și astfel devin și povestea noastră. Expoziția de față își propune să pună în lumină lecția profundă ce rezidă în cercetările folclorice ale lui Béla Bartók și puterea transformatoare a acestor cântece arhaice"
- Lucian Ban, New York, August 2025

Concept: Lucian Ban și Alin Rotariu
Design: Alin Rotariu

Expozitia este finanțata de Universitatea Babeș-Bolyai, prin programul UBB Cultural, și Municipiul Timișoara prin Centrul de Proiecte Timișoara

Sponsori: Daisler Print House, MEWI Romania

Parteneri: Universitatea Babeş-Bolyai, Universitatea TRANSILVANIA din Brasov, Muzeul Național de Artă Timișoara, Arhivele Bartók din Budapesta, Contemporart , Centrul Cultural Clujean, Jazz in the Park