Măscăriciul după A.P. Cehov, regia Horaţiu Mălăele

Name: Măscăriciul după A.P. Cehov, regia Horaţiu Mălăele
Start: 2024-09-27T19:00:00+03:00
Location: Teatrul Bulandra Sala Toma Caragiu

Schedule

Fri Sep 27 2024 at 07:00 pm

UTC+03:00

Location

Teatrul Bulandra Sala Toma Caragiu | Bucharest, BU

MĂSCĂRICIUL după A.P. Cehov
Cu: Horaţiu Mălăele şi Nicolae Urs
Regia: Horaţiu Mălăele
Decorul: Nina Brumuşilă
Costumele: Adriana Popa
Muzica: George Marcu
Fotografii de Cosmin Ardeleanu.
Dramatizarea şi adaptarea scenică: Niculae Urs şi Horaţiu Mălăele
Ileana Lucaciu: Actorii sunt cuceritori şi prin măiestria jocului lor ţin sala cu respiraţia tăiată de emoţie. Rar la un spectacol se poate simţi liniştea tensionată a sălii în care publicul ascultă atent replica, dar şi izbucnirea aplauzelor spontane la scenă deschisă, pentru a răsplăti unele secvenţe. Maeştrii acestei performanţe sunt Horaţiu Mălăele şi Niculae Urs.
Mircea Ghiţulescu: O istorie ilustrată a teatrului sau o istorie a stilurilor artei actorului, aflată mereu pe acea margine imperceptibilă (pe care Horaţiu Mălăele ştie atât de bine să o pipăie) dintre tragedie şi parodia ei, dintre comedie şi caricatura ei, dintre geniu şi cabotin. Sunt numeroase teorii asupra teatrului care se întâlnesc, se exclud şi se completează în această fulgerătoare trecere a lui Mălăele prin marile roluri ale teatrului universal.
Marina Constantinescu: Minunat fiecare, minunaţi ca parteneri unul pentru celălalt, Horaţiu Mălăele -într-o ipostază a vulnerabilităţii artistice mai puţin cunoscută - şi Niculae Urs - care face un rol de o mare delicateţe şi sensibilitate - Actorul şi Sufleorul, Svetlovidov şi Nikita Ivanîci privesc înapoi când cu mânie, când cu mândrie, când cu melancolie. [...]
...se joacă mici scene, bijuterii teatrale, se schimbă replici, lumini, registre poetice, stilistice, se bârfeşte, se bea, se oftează. Fragmente, scene mici, pasaje din monologuri celebre. Din roluri jucate sau doar visate, dorite. Ironie, autoironie, poante, ludic, râsu' - plânsu', iritare, gesturi de artişti, gesturi de beţivi, nostalgie, sentimentul devastator al inutilităţii ca artist şi om, iluzia că fără Svetlovidovi teatrul moare. Dispare. O iluzie însă, fără de care actorul nu se poate sui pe scenă.
Cristina Modreanu: Spectacolul semnat de Horaţiu Mălăele este un omagiu adus actorului şi artei sale, chiar dacă (sau poate tocmai pentru că) se bazează pe sublinierea derizoriului implicat de condiţia acestuia. Măscăriciul, aşa cum îl vede Mălăele prin lentila lui Cehov, este prototipul artistului dedicat, care şi-a aruncat în aer viaţa personală pentru a da ce e mai bun în el scenei.