Eveniment de donație a colecțiilor de lucrări Theodor Kiriacoff-Suruceanu și Andrei Sârbu

Name: Eveniment de donație a colecțiilor de lucrări Theodor Kiriacoff-Suruceanu și Andrei Sârbu
Start: 2025-09-16T16:00:00+03:00
Location: str. 31 August 1989, nr. 115, 2012 Chisinau, Moldova

Schedule

Tue, 16 Sep, 2025 at 04:00 pm

UTC+03:00

Location

str. 31 August 1989, nr. 115, 2012 Chisinau, Moldova | Chisinau, CE

Muzeul Național de Artă al Moldovei anunță un nou eveniment privind completarea colecțiilor sale, organizat în data de 16 septembrie, ora 16.00.
Evenimentul va însoți semnarea unui nou acord privind donarea unor opere de mare importanță pentru cultura națională: 74 de opere realizate de pictorul-scenograf și graficianul Theodor Kiriacoff-Suruceanu (1900-1958) și 9 lucrări ale artistului Andrei Sârbu (1950-2000), opere de artă ce vor fi donate muzeului de către colecționarul și galeristul Marat Ghelman. Donația marchează cea de-a 125-a aniversare de la nașterea artistului Theodor Kiriacoff-Suruceanu, precum și cea de-a 75-a aniversare de la nașterea pictorului Andrei Sârbu.
***
Talentul deosebit şi imaginaţia debordantă a pictorului Theodor Kiriacoff-Suruceanu (1900-1958) au fost remarcate de timpuriu, atât de mentorul său, Auguste Baillayre, cât şi de presa destul de pretențioasă a vremii. În 1922, Kiriacoff-Suruceanu organizează prima expoziţie personală, care demonstrează calitatea şi maturitatea lucrărilor sale. Acestea confirmă un excelent desenator, un mânuitor abil al tehnicilor de grafică, dând naştere unor imagini inconfundabile, recognoscibile, prin care se atestă un stil ce va deveni marcă distinctivă.
Lucrările donate recuperează activitatea cea mai fructuoasă a lui Theodor Kiriacoff-Suruceanu: scenografia pentru teatrul dramatic și operă, remarcabilă în spațiul românesc și cel european. Practic, viața sa artistică se poate diviza în două mari perioade, cea de până la 1940, și cea cuprinsă între aproape două decenii, până la moartea sa subită, la București, în anul 1958. Decenii la rând, după decesul său, opera sa grafică și picturală era ca și pierdută, cunoscându-se doar prin ceea ce se conservă în muzee, în puținele colecții private, și prin activitatea sa de ilustrator. Din fericire, descoperirea de către istoricul și criticul de artă Vladimir Bulat a unei colecții bucureștene, un mare lot de lucrări ale acestui maestru, alături de operele aflate deja în colecția MNAM, ne va schimba și îmbogăți percepția și înțelegerea asupra întregii sale opere.
***
Artist plastic de factură intelectuală, colorist extrem de rafinat, Andrei Sârbu (1950-2000) este acea personalitate din peisajul cultural basarabean care asigură o legătură temeinică între arta maeștrilor mai vârstnici ai generației interbelice și experiențele artiștilor contemporani, formați deja în anii restructurării gorbacioviste. Discipol și elev al lui Mihai Grecu, Sârbu a reușit să se impună prin propria-i manieră. O trecere în revistă a seriilor artistului probează evoluția logică de la limbajul pop art-ului și al realismului fotografic spre limbajul picturii abstract-intelectualiste și al picturii lirico-abstracte.
Pentru Sârbu decisivă este necondiționarea gestului artistului în raport cu instanța restrictivă a rațiunii. Acesta este, de fapt, un principiu fundamental al creației pur intuitive – al acelei creații în care transcendentalul coboară pe căi nebănuite în sfera lumii materiale. Datorită unor minuscule, abia perceptibile treceri de la o tonalitate la alta, dar și unor scuturări impulsive ale penelului, operele lui Andrei Sârbu posedă un limbaj și o arhitectonică absolut inconfundabile. Relevantă în creația artistului e și cromatica restrictivă, alternând uneori cu etalări caleidoscopice ale întregului spectru cromatic.
Pe lângă cele 18 lucrări deținute de muzeu, aceste 9 opere vor reuși să contureze mai bine parcursul artistic al Maestrului Andrei Sârbu, fiind o contribuție importantă la prestigiul instituției.
***
Născut la 24 decembrie 1960 la Chișinău, Marat Ghelman a absolvit Institutul de Comunicații din Moscova.
În anul 1987 a organizat prima expoziție de artă contemporană a unui grup de artiști ruși la Chișinău, iar în 1989 -- expoziția Vavilon a artiștilor ucraineni și moldoveni la Moscova.
În 1990, a deschis una dintre primele galerii private de artă contemporană din Rusia: Guelman Gallery, devenind un reper cultural în domeniu, activând ca galerist, curator și agent cultural, promovând artiști de avangardă ruși, ucraineni și din alte țări din spațiul postsovietic, reprezentând de trei ori artiști la Bienala de la Veneția, dar și la Paris, New York, Köln. În prezent, succesoarea sa, Guelman und Unbekkant Gallery, activează la Berlin.
În 2003, Marat Ghelman a donat 59 de lucrări ale artiștilor contemporani Muzeului Rus. În 2019 donează șase lucrări Centrului Pompidou din Paris, iar în 2021 inițiază crearea colecției de artă ucraineană în acest important muzeu european.
În 2020, Marat Ghelman a donat Galeriei Tretiakov din Moscova o amplă colecție de artă contemporană din anii 1990–2000, care include lucrări ale unor importanți artiști ruși, reflectând principalele tendințe ale artei postsovietice.
Actuala donație către Muzeul Național de Artă al Moldovei este încă un pas pe calea revenirii sale simbolice acasă.